Instituții publice în aeroport

Poliția de frontieră

Poliţia de Frontieră Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de competenţă, în condiţiile legii.

Atribuțiile principale

  • Supravegherea frontierei de stat a României;
  • Prevenirea migrației frontaliere ilegale și criminalitatea transfrontalieră;
  • Controlul documentelor necesare pentru trecerea legală a frontierei;
  • Asigură derularea corectă a traficului de persoane și mărfuri în punctele de trecere;
  • Asigură controlul trecerii frontierei a armelor și munițiilor;
  • Supravegherea spațiului aerian adiacent frontierei de stat;
  • Aplicarea prevederilor tratatelor, documentelor sau convențiilor semnate de statul român cu statele vecine sau cu organizațiile internaționale;
  • Alte atribuții stabilite de lege vezi www.politiadefrontiera.ro.

     

Documente de călătorie

Documentele de călătorie necesare la intrarea și la ieșirea din țară sunt pașaportul sau cartea de identitate (doar în cazul cetățenilor UE și a cetățenilor statelor cu care România a semnat acorduri în vederea recunoașterii cărții de identitate ca document de trecere a frontierei).

Vize

Cetățenii statelor UE, statelor membre ale Spațiului Economic European (Norvegia, Islanda, Liechtenstein) și ai Elveției sunt scutiți de obligația deținerii unei vize la intrarea în România conform OUG 102/2005. De același regim beneficiază și membrii de familie ai cetățenilor stetelor UE, SEE și ai Elveției, care dețin un document valabil care atestă rezidența într-un stat UE ca membru de familie.

Cetățenii străini care călătoresc în România trebuie să obțină, în prealabil, viza de la o ambasadă sau un consulat român, cu excepția celor care provin din statele cu care România a încheiat acorduri de desființare a vizelor sau pentru care s-a renunțat unilateral la obligația vizei. Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul www.mae.ro.

Lista statelor ai căror cetățeni necesită o viză pentru intrarea în România se poate consulta la adresa www.politiadefrontiera.ro, secțiunea “Condiții de călătorie” cetățeni străini.

Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii: 

  • posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
  • posedă viză sau permis de şedere acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă orice autorizaţie care conferă titularului drept de tranzit ori de şedere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii şi aplicabile pentru România, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;
  • prezintă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
  • prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit; 
  • pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul informatic naţional de semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român; 
  • pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul de informaţii Schengen în scopul refuzului intrării; 
  • nu sunt semnalaţi de autorităţile competente că prezintă un pericol pentru apărarea şi securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică.

 

Poliția de frontieră poate acorda, conform OUG 194/2002, în punctele de trecere a frontierei vize de tranzit sau scurtă ședere, doar cu titlu de excepție, în următoarele cazuri:

  • în caz de urgență, determinată de dezastre, calamități naturale sau accidente;
  • în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare;
  • în cazul echipajelor și pasagerilor aeronavelor aflate în situații deosebite, fiind nevoite să aterizeze ca urmare a unor defecțiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;
  • în cazul funcționarilor organizațiilor internaționale, delegate să îndeplinească misiuni oficiale în România, într-un interval scurt.

Se respectă astfel prevederile Regulamentului CE 810/2009 și Regulamentului (UE) 2016/399 (Codul Frontierelor Schengen).

Pentru eliberarea unei vize în punctul de trecere a frontierei, este necesar ca solicitantul:

  • să deţină un document valabil de trecere a frontierei;
  • să justifice obiectul şi condiţiile şederii şi să dispună de mijloace de subzistenţă suficiente;
  • să nu facă obiectul unei alerte în SIS în scopul refuzului intrării, precum şi să nu fie considerat o ameninţare pentru statul roman;
  • să nu fi fost în măsură să solicite viza în prealabil şi să prezinte documente care dovedesc existenţa unor motive neprevăzute şi imperative de intrare;
  • să dovedească certitudinea întoarcerii în ţara de origine sau de rezidenţă ori permiterea tranzitării altor state.

     

Condiții de călătorie în străinătate pentru cetățenii români minori

Ieșirea din țară a cetățenilor români minori se face numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră. Condițiile de ieșire în acest caz sunt prevăzute de art. 30 din Legea 248/2005.

Organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a cetăţenilor români minori numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

  1. minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate şi călătoreşte în străinătate însoţit de ambii părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceştia;
  2. minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate şi călătoreşte în străinătate împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 ani de la data întocmirii acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte; 
  3. minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate şi care călătoreşte în străinătate împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaraţia celuilalt părinte, numai dacă părintele însoţitor face dovada faptului că i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013; 
  4. minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate şi care călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceasta numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum şi datele de identitate a însoţitorului respectiv. 

Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. b) şi d), declaraţia celuilalt părinte, declaraţia ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieşirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa în ţara de destinaţie se deplasează însoţit în condiţiile prezentului articol, în această ţară.

Declaraţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d) trebuie să fie autentificate în ţară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declaraţiile trebuie să fie eliberate părţilor în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoţitor, iar al doilea duplicat însoţeşte paşaportul minorului.

Persoanele fizice majore, altele decât părinții, însoțitori ai minorilor, sunt obligate să dețină certificatul de cazier judiciar, eliberat în acest scop.

Pentru orice alte informații despre formalitățile necesare pentru intrarea sau ieşirea din ţară contactați Biroul Poliției de Frontieră din cadrul Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj la numărul de telefon/fax: 0264 416 763.

Date interesante despre Cluj-Napoca

Populație

În 2011, 324.576 de locuitori locuiau în limitele orașului, ceea ce îl face pe locul al doilea cel mai populat oraș al țării la acea vreme, după capitala națională București.

Universități și școli

Oraşul Cluj-Napoca este considerat al doilea centru universitar din România, fiind locul care găzduieşte în fiecare an, aproximativ 80.000 de studenţi din întreaga ţară.

Clima

Cluj-Napoca are un climat continental cald de vară. Clima este influențată de apropierea orașului de Munții Apuseni, precum și de urbanizare.

Festivaluri și evenimente

Concerte, festivaluri, spectacole culturale, expoziții, party-uri, conferințe și workshop-uri, lansări de carte și de film și alte evenimente, toate le găsești la Cluj.